Home » Interviuri » „Bătălia e lungă. Cine are răbdare și forță va ajunge la un final de drum” – un interviu cu Bogdan Hrib

„Bătălia e lungă. Cine are răbdare și forță va ajunge la un final de drum” – un interviu cu Bogdan Hrib

Mini-interviu de Teodora Matei, cu ocazia lansării volumului Noir de București, o antologie de Bogdan Hrib, la Gaudeamus 2017.

  1. Are un autor-editor emoții înaintea unui târg de anvergura Gaudeamusului?

Sigur că are. Și dacă vor fi sau nu gata cărțile e cea mai mică dintre emoții. Pentru că întotdeauna zeul cărților le aranjează pe toate. Problemele sunt pe la holtzșuruburile (nu știu cum se scrie exact J) de la biblioteci, la mocheta care a fost depozitată și e umedă sau la tabloul electric care face scurt-circuit. Apoi, dacă autorii apar sau nu la timp pentru fiecare lansare în parte. Și, în fine, dacă avem destul public la fiecare lansare… (În secret mă gândesc și la portofelele audienței… sper să fie foooarte umflate… nu de alta, dar avem cărți foooarte bune!

  1. Cartea academică e aproape la egalitate cu cea de ficțiune, în planul editorial. Cum reușești să coordonezi colaborarea cu oameni activând în domenii diferite, scriind în stiluri și despre lucruri diferite?

Nu vreau să te supăr, dar ca număr de titluri nu e chiar la egalitate. Ba chiar deloc. La trei academice, apare o ficțiune. Dar dacă la academice tirajul e mic și cumva dedicat, pentru că publicul e nișat și poți fi sigur că vei vinde câteva sute de exemplare știind câți profesori, specialiști, experți în domeniul respectiv sunt pe piață, la ficțiune (tot tiraj mic de altfel!) e cam ca la loterie… dacă place, cui îi place, cui nu-i place… și tot așa.

În fine, răspunsul la întrebarea ta legată de colaborare… Păi nu reușesc întotdeauna. Mă chinui și fac pe diplomatul răbdător și amabil. Îmi reușește uneori, alteori strâng din dinți și din pumni și tac din gură. Alteori mă ascund în spatele computerului, beau cafea sau fug acasă. Nu autorii sunt de vină, piața nu a produs încă (și mă simt și eu direct vinovat pentru asta) ghiduri sau manuale pentru autori. Când vor exista, comunicarea autor-editor va fi mai simplă. Așa sper și cred. În concluzie cred că nu domeniul e problema, ci lipsa unui limbaj comun care să exprime clar punctele de vedere, interesele, visele și speranțele ambelor părți. Unii autori îmi sunt prieteni. Unii îmi sunt prieteni, chiar dacă nu publică la Tritonic. Oricum, pentru fiecare autor, la prima carte e cel mai greu. Și uneori la a doua. Apoi lucrurile încep să fie mai simple…

  1. În 2017, „valul Tritonic” a atacat în forță orașele țării. Cum a primit audiența apropierea și deschiderea echipei de autori?

Cred că peste tot am reușit să generăm mici grupuri de fani. Și nu mă refer la fani ai editurii, ci la fani pentru fiecare autor în parte. Fiecare oraș își are autorii locali, Lucian Dragoș Bogdan și Maria Ileană au fanii lor în Alba Iulia, Rodica Bretin, Tony Mott și Alexandru Lamba la Brașov, Cătălina Fometici, Lucian Vasile Szabo și Daniel Timariu la Timișoara. Sau tu, Teodora Matei în Ploiești. Au fost doar câteva exemple. E normal și e minunat ca publicul să iubească autorii locali. Sper că autorii valului Tritonic să fie iubiți de cititori peste tot. Așa cam cum s-a întâmplat la Târgu Mureș cu experimentul Domino. Niciunul dintre noi, cei cinci, nu eram localnici și totuși micul volum a fost cel mai cerut și gustat.

Bătălia e lungă. Cine are răbdare și forță va ajunge la un final de drum. Un final fericit. Nu reușesc să estimez cât de lung va fi drumul… Vom vedea cine rezistă.

  1. Ai fost coordonatorul, dar și autorul unui text din antologia „Noir de București”. Acum, cu câteva zile înainte de lansare, crezi că un cititor oarecare, dintr-un colț de țară, își poate face o imagine de ansamblu despre capitală, cu bune și rele,despre locuitorii ei, citind volumul?

Noir de BucureștiDa, sunt convins. O imagine de ansamblu, cam subiectivă… poate… doar e ficțiune.

Dar în primul rând sunt sigur că e o carte frumoasă pentru cei care locuiesc în București. Cred că vor descoperi locuri și povești despre care nu au mai auzit sau la care nu s-au gândit. Cât despre cei care nu cunosc capitala?… Sper să nu-i speriem atât de tare. Sau poate tocmai dacă îi speriem vom avea și un NOIR de Cluj, NOIR de Iași sau NOIR de Timișoara. Sau Ploiești, Brașov, Constanța…

Și sper (iar speranța nu e deloc deșartă!) că acest volum va avea un drum lung și peste hotare. Avem un editor canadian care e deja foarte interesat de publicarea volumului chiar în 2018, avem și unul francez care a început să negocieze. Sper să ne adresăm curând polonezilor. Vom mai reveni cu amănunte.

Eu iubesc Bucureștiul, m-am născut aici, la bloc și m-am jucat în parcurile orașului și pe trotuarele cu asfalt, dintre blocuri, chiar pe stradă, printre mașinile parcate din lipsă de benzină… Iubesc acest oraș și am dreptul să-l și urăsc uneori, dar niciodată nu-l disprețuiesc. Cam asta-i.

  1. Te-ai gândit la un alt proiect similar?

Da, am intenția ca în fiecare an să pregătim o antologie noir cât mai… specială. La sugestia unui grup de (era să scriu… tovarăși, așa era vorba prin ziarele de pe vremuri! J …) autori-prieteni pot anunța acum că antologia de anul viitor va fi gastronomică. Adică GASTRONOIR – rețete ucigașe, prânzuri sângeroase, cine misterioase și câte și mai câte. Tot pentru anul viitor mai avem un proiect – secret – legat de 1918. Dar despre el nicio vorbă încă.

  1. Nu o să închei întrebând despre planuri de viitor. O să întreb, în schimb, dacă va trebui să ne așteptăm la surprize din partea editurii.

Oricum chiar dacă mă întrebai, nu aveam niciun plan de viitor… cel puțin nu acum. Surprize? Da, surprize la Gaudeamus. Surprize în decembrie. Și cu siguranță multe surprize anul viitor. De toate felurile. De exemplu, mă gândesc în primul rând la ianuarie – gala Bestseller Tritonic. Sigur vor fi surprize…

Mulțumesc mult! Succes pe toate planurile!

Mulțumesc și eu. Și să ne vedem cu bine duminică, 26 noiembrie, după amiază…

Scrie un comentariu

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu steluță sunt obligatorii *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: