Home » Interviuri » „Am prea multe planuri și prea puțin timp” – un interviu cu Ștefan Decebal Guță

„Am prea multe planuri și prea puțin timp” – un interviu cu Ștefan Decebal Guță

Mini-interviu de Lucian-Dragoș Bogdan, cu ocazia lansării antologiei Povești din umbră la Gaudeamus 2017.

  1. În lista aparițiilor anunțate de Tritonic pentru târgul de carte Gaudeamus am văzut un volum, Povești din umbră, la care trebuie să recunosc că majoritatea autorilor îmi sunt necunoscuți. Ne poți da câteva detalii despre acest proiect?

Proiectul s-a născut la cursul de scriere creativă al lui Bogdan Hrib. La început la FSAS, apoi într-o cafenea din zonă. El ne-a spus tuturor, celor vreo 30 de oameni de la primul curs, că planul lui era să scoată o antologie cu povești de la noi, însă fiecare avea ideea proprie de roman, mai bună sau mai rea, și nu prea s-a înghesuit lumea spre asta. Eu, văzând cum merge treaba, tot insistam să nu sară fiecare pe roman și să-și încerce mâna cu povești scurte.

Într-o zi, pe grupul de facebook unde ne anunțam ce și cum, am venit cu ideea de a scrie o carte împreună. Am întrebat cine se bagă. Entuziasm cât cuprinde. Din 30 și de oameni, 18, parcă, au zis că se bagă. Apoi am făcut un sondaj să vedem și ce scriem și s-a ales, democratic, fantasy. Ne-am întâlnit toți, am stat de vorbă, am zis că o facem, ne-am luat tema, tot prin vot democratic, și a ieșit că vrem să scriem povești cu umbre.

Asta se întâmpla prin aprilie-mai. De atunci, am tot făcut întâlniri, să discutăm fiecare ideile, personajele, să ne ajutăm reciproc, să aducem materiale scrise despre care să dăm păreri de la unul la altul. Recunosc, eram 11 la începutul drumului, dar pe parcurs au mai renunțat din motive personale. Noi, ăștia mici și șapte care am rămas, ne-am susținut reciproc, ne-am tot întâlnit, am vorbit și, cu gura editorului după noi, am terminat totul la deadline-ul stabilit.

Pot să spun că sunt foarte fericit de rezultat și sper că o să am posibilitatea să-i citesc pe fiecare dintre ceilalți în volum propriu cât mai curând.

  1. Din ce am înțeles, vorbim despre autori aflați la început de drum. Personal, am întâlnit volume de gen bune din punct de vedere calitativ, dar și unele scoase doar ca să se simtă autorii bine. E de prisos să spun că a doua categorie n-a convins cititorii să mai încerce creațiile respectivilor. Ne poți oferi câteva argumente care să convingă cititorul că merită să investească timp și bani în acest volum?

Pe de o parte, da, toți cei prezenți sunt la început de drum, pe de altă parte, fiecare a mai scris pe unde a putut. Această carte reprezintă primul pas dintr-un drum lung pentru noi toți.
Ce pot să spun că îmi place foarte, foarte mult la această carte este că nu o să găsești două povești similare. Nu vorbim aici doar de idei și teme, nici despre viziunea asupra umbrelor, ci și despre stil.

Faptul că fiecare a văzut umbrele altfel a fost de așteptat, cel puțin din partea mea, dar diferențele sunt uriașe, de la umbre demonice, la umbre ca ființe de o importanță crucială pentru oameni, de la umbrele care apără, la umbrele care sunt esența ta. Niciunul nu a văzut o umbră la fel, niciunul nu a redat-o similar și toți ne-am simțit minunat punând aceste povești pe hârtie.

Pe scurt, între aceste șapte povești este una pentru fiecare tip de cititor și una pentru fiecare gust, de la dramă, la aventură, la romantic, la filosofic.
Faptul că în acest volum s-au adunat doar tineri, oameni nepublicați până acum, nu ar trebui să fie un motiv de a nu o citi. Da, suntem tineri, da, nu avem experiență, dar avem povești care merită citite.

Și, doar ca bonus, două dintre autoarele din carte au bacul în 2019.

  1. Cu un an și ceva în urmă debutai în revistele online, iar acum ai făcut pasul către textul tipărit. Cum a fost acest drum și la ce să ne așteptăm pe mai departe?

Drumul a fost scurt. Foarte scurt, dar nu pentru că nu am avut timp, ci pentru că m-am simțit bine făcând asta. M-a bucurat când au început să apară oameni care să-mi spună că le place ce scriu, deși, comparativ cu alții, nu am nimic special, sau pur al meu. Nu încă.

Am avut parte și de multe încurajări și sfaturi, am avut oameni în jur cu care am putut să-mi discut ideile, care să-mi spună că pot mai mult. Și, cel mai important din punctul meu de vedere, am avut oportunități după oportunități de care am profitat pe cât de mult am putut.

Pe mai departe… am prea multe planuri și prea puțin timp. Pe moment cred că o să mă retrag în carapace, cel puțin până reușesc să-mi iau rezidențiatul. După, vedem ce va fi. Am o serie de povești scurte începută și idei pentru ceva fantasy altfel, ceva SF altfel și ceva thriller întunecat. De scris o să scriu în continuare, asta e clar, iar de publicat, când va fi cazul. Îmi doresc să merg mai departe cu cărți pe care eu să le citesc cu plăcere și, până când nu voi avea un asemenea manuscris, nu voi merge mai departe. Momentan, o să mai rămân prin proza scurtă, nu de alta, dar e plăcut aici.

One comment

Scrie un comentariu

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu steluță sunt obligatorii *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: