Recenzii de februarie, 2024

DezOnoare

Awais Khan

colecția Lit, Tritonic, 2023

Romanul DezOnoare propune o poveste cutremurătoare despre supraviețuire și realitatea dură în care trăiesc unele femei din ziua de azi. Deși este o operă de ficțiune, subiectul cărții, respectiv flagelul crimelor în rândul femeilor, în numele onoarei, este cât se poate de real. În fiecare an, în Pakistan, sute de femei sunt ucise pentru „onoare”. Conceptul de încălcare a onoarei este însă foarte vag și poate ânsemna orice, de la sarcina în afara căsătoriei la refuzul unei femei de a se căsători cu cineva pe care nu-l place sau, chiar, uneori, simpla căutare a unui loc de muncă. Din adâncurile Pakistanului rural, afectat de sărăcie și fervoare religioasă, până în supraaglomeratul și periculosul Lahore, DezOnoare este o poveste despre familie, despre spiritul neînfrânt al iubirii în multe dintre formele sale… o poveste despre curaj și reziliență, atunci când totul pare pierdut, și despre focul nestins care luminează lupta unei tinere femei pentru schimbare.

Jurnalul Național, 01 februarie 2024

 

Marea despărțire

colecția Cașmir, Tritonic, 2023

Danut Ungureanu, Anamaria Ionescu, Mirela Oprea, Teodora Matei, Lucian-Dragos Bogdan, Daniel Timariu, Bogdan Hrib

Fiecare istorisire înșiruită pe pagină menționează durere, provocări nemărginite dar și o nevoie avidă de a avea pe cineva aproape. Prima ce încununează opera „Fata de pe trotuar” a fost o poveste tragi-comică care a dat curs altor povestiri mult mai incitante, iar cu fiecare pas literar am parcurs un drum al diversității, „Scrisoare de adio” a autoarei Teodora Matei m-a impresionat până la lacrimi iar la „Aripi frânte” de Mirela Oprea am plâns fără rețineri. Și da, pot spune că am câteva povestiri preferate pe care le-aș mângâia ca pe niște copii rătăciți și le-aș parcurge iar și iar în nevoia de a le schimba finalul, sau măcar parcursul. Ce pot să spun, sunt o romantică incurabilă care așteaptă măcar un licăr de lumină și speranță pentru două suflete ce se vor împreună! (…) Ce pot să mai adaug e că fiecare povestire e de impact, miezul ei intră fără de voie în minte și lasă fărâmituri aproape romantice într-un timp al marilor despărțiri în care personajele jonglează cu cunoașterea, cu nevoile primare și cu dorința de apartenență. De la o destăinuire la alta aflăm traiectorii ale unor mărturisiri zguduitoare, bucăți de suflet înșiruite în cuvinte însărcinate să exprime tot ce a fost cândva lăsat în urmă.

Cristina Apostol în vorbepentrusuflet

 

Castele de nisip

Dănuț Ungureanu, Anamaria Ionescu, Teodora Șerbănescu, Teodora Matei, Mirela Oprea, Daniel Timariu, Lucian-Dragoș Bogdan, Rebeca Cojocaru, Monica Ramirez

colecția Cașmir, Tritonic, 2019

Trebuie să recunosc că romance-ul nu e neapărat zona mea de confort în materie de lectură, dar cum îi cunosc pe majoritatea scriitorilor din „Castele de nisip” și din alte antologii mystery & thriller, romance sau romane individuale, știam că sunt pe mâini bune. „Castele de nisip” m-a purtat printre stațiile întâlnite frecvent când vorbim despre iubire: pasiune, visare, frustrare, sacrificiu, împlinire, dorință, resemnare, durere. Vă veți regăsi sigur în cel puțin o poveste și veți descoperi autori diferiți pe care vă încurajezi să-i mai citiți că nici nu știți ce pierdeți.
Preferatele mele au fost:
Rodica din oglindă — Dănuț Ungureanu: pasiunea cu care scrie e una contagioasă. Citatul din deschidere îi aparține, ca să vă faceți o idee. Un adevărat festin al iubirii.
Zăpezile amintirilor — Teodora Matei: mi-a plăcut tare mult twist-ul de la final și m-a emoționat copilăria protagonistei.
Nu știu să spun povești — Lucian-Dragoș Bogdan: a avut un caracter extrem de cinematografic și toate scenele mi s-au desfășurat frumos sub priviri.
Viața de dincolo de viață — Monica Ramirez: accentele thriller ale povești au făcut-o și mai savuroasă, iar citatul din final a fost ca un pansament: „La fel ca valurile care contropesc plaja și apoi dispar, fericirea se pretrage uneori și apoi revine. Întotdeauna.”

Raluca Furdui pe Instagram

 

 

1991. Prima anchetă a lui Sharko

Frank Thilliez

colecția Thriller & Mystery, Tritonic, 2023

În ”1991. Prima anchetă a lui Sharko”, prequelul seriei de succes Sharko, Franck Thilliez ne introduce în lumea complexă a inspectorului Sharko în anul 1991, în momentul în care acesta este pus în fața unui caz nerezolvat de crime multiple în sudul Parisului. Cu toate eforturile depuse de-a lungul timpului, criminalul este încă în libertate, iar Sharko dedică întreaga sa atenție și energie acestui dosar.

Cartea recent apărută la editura Tritonic dezvăluie o atmosferă tensionată și misterioasă, în care protagonistul, Franck Sharko, se confruntă cu o serie de evenimente terifiante și cu propria lui luptă interioară. Autorul reușește să creeze o imagine vividă a scenei crimei, oferind cititorilor o privire detaliată asupra unui puzzle înfricoșător ce trebuie rezolvat. 1991. Prima anchetă a lui Sharko este o carte ce va ține cititorii cu sufletul la gură de la prima pagină până la ultima, datorită suspansului bine construit de către Franck Thilliez. Fiecare pagină este plină de surprize și întorsături neașteptate, oferind o experiență de lectură memorabilă.

Franck Thilliez este autorul a cincisprezece romane, printre care și La Chambre des morts, adaptat pentru cinema în 2007, pentru care a primit premiul Quais du Polar 2006 și premiul SNCF pentru thriller francez 2007. Toate titlurile sale, lăudate de critici, au fost clasate ca bestsellere, fiind traduse în întreaga lume.

semnal editorial în: agentiadecarte, bookhub, prwave, e_femeia, dcnews, newsflash, 9vremparinti, advertising4u, ultima-ora, stirigorj, 9z, stiritimis, evatopia, veglifestyle, antreprenori.eu, ultimelestirionline, centruldepresa

 

Toamna se numără cadavrele

Tony Mott

colecția Thriller & Mystery, Tritonic, 2020

„Toamna se numără cadavrele” de Tony Mott este primul roman ce îl citesc de la aceasta autoare, și ii mulțumesc Cristinei ca m-a provocat sa ii citesc romanele citind o recenzie de a ei la unul din romanele acestei autoare. Acțiunea romanului asa cum se vede și pe coperta se petrece în frumosul nostru oraș de la poalele Tampei, Brasov. Romanul prezinta povestea lui Gigi Alexa care e medic legist și are sa se confrunte cu o serie de crime ce vor avea în oraș. Va trebui sa descopere criminalul, e unul în serie sau sunt mai mulți criminali? E un roman polițist, plin de suspans, autoarea te implica și pe tine ca cititor sa participi în ancheta încercând sa deslusesti misterul și încercând sa descoperi criminalul. Acest roman m-a făcut curioasa sa citesc și celelalte romane ale autoarei, îmi place stilul ei.

Mara Marusca în 5 o’clock bookclub – Facebook

 

În tăcerea nopții

Dragoș C. Costache

colecția Thriller & Mystery, Tritonic, 2023

Romanul lui Dragoș C. Costache, cu un titlu care ne trimite asumat clișeic spre scrierile polițiste clasice cu un cuplu detectivistic care descurcă ițele unor crime cu substrat politic, și cu o copertă frumos ticluită de Liviu Bărbulescu, este o paradoxală „reconstituire” ironico-fantezistă a unui an 1926 care nu a existat, într-un București în care noroaiele, căruțele, mașinile de lux, interlopii, cuțitarii și dadaiștii, vrăjitoarele, patronii de cluburi underground, traficanții de arme, complotiștii, protolegionarii cuziști, veteranii de război și femeile-polițist coexistă într-o „armonie” care trebuie menținută cu orice preț. (…) În ceea ce privește scriitura, Dragoș C. Costache are niște opțiuni stilistice interesante, arhaizând, franțuzind și grecizând, așa încât efectul e unul de teleportare lingvistică. Cu riscul de a suporta consecințele înotului împotriva curentului minimalist-trendy, autorul optează pentru descrieri stufoase, nu evită aglomerările adjectivale, portretizează în manieră clasică, se lasă furat de clișee detectivistice, urmăriri și operațiuni de filaj, împușcături, atentate și tortură, incursiuni prin cluburi, „saloane de domni”, birturi și prin „țigănia de sub dig” (unde își face loc și o dimensiune paranormală), fără a uita însă de sine, așa încât pastilele umoristice și atitudinea detașat ironică au efect de calibrare. E un debut bun, fără doar și poate.

revistagolan

 

În tăcerea nopții

Dragoș C. Costache

colecția Thriller & Mystery, Tritonic, 2023

Dragii mei, habar nu aveam ce am în mână, dar de acum vreo săptămână și jumătate de când am citit cartea asta, mă tot minunez de cât de absolut de senzațională este! (…) Ce a făcut Dragoș C. Costache din „În tăcerea nopții”? A luat Bucureștiul anului 1926 și l-a răsucit puțin, astfel încât să îl mai cunoști oarecum, dar în același timp să fie altul. A aruncat pe ici, pe colo, nume și denumiri cu răsunet în epocă, gen Alexandru Averescu, Octavian Goga, A.C. Cuza, Corneliu Zelea Codreanu și Liga Apărării Național Creștine, dar i-a scos din schemă pe regele Ferdinand și regina Maria, introducându-l pe regele Albert, care, ce să vedeți, câștigase războiul alături de… australieni. (…) Ce mi-a plăcut la romanul „În tăcerea nopții” al lui Dragoș C. Costache? Totul. Nu doar cadrul poveștii, acest București jumătate real, jumătate închipuit, nu doar povestea în sine, captivantă și alertă, cu o acțiune îmbinând realul cu magicul, ci, mai ales, personajele principale. Cuplul Popescu-Popova este ceva fabulos, cei doi au o relație de muncă atât de natural creionată, niște dialoguri excepționale și sunt implicați în niște scene atât de frumos descrise, încât rămâi încântat la maximum de fiecare pagină pe care o citești. Zici că ești acolo cu ei, vezi , auzi, ba chiar și simți mirosuri pe care n-ai vrea neapărat să le ai în nas!

Cristina-Maria Mitrea pe 4arte.ro

 

Trei într-o rablă. Și Papi

Dănuț Ungureanu

colecția Serie de autori, Tritonic, 2023

Pentru cei ce au trăit acele vremuri, romanul e o aducere aminte a tuturor speranțelor, iluziilor și planurilor de viitor de la final de ’89, început de ani ’90. Pentru că personajele au vârste diferite și vin din medii diverse, e greu să nu ne identificăm cu vreunul dintre ele, ori să recunoaștem, în atitudinile și replicile lor, persoane apropiate. Pentru cei ce au auzit doar povești despre momentul Revoluției și înlăturarea regimului comunist, ar trebui să fie o colecție de lecții de viață, un îndemn de a folosi mai întâi mintea, apoi vorbele, de a alege cu grijă mentorii, analizând educația acestora, propriile motive de a iniția o acțiune, consecințele acesteia pe termen lung. Autorul acordă și de această dată o mare atenție personajelor, creându-le identități distincte, cu calități și defecte, le plasează în locuri mai mult sau puțin cunoscute cititorului, le lansează provocări. Și, tot așa cum ne-a obișnuit, Dănuț Ungureanu strecoară mici povestioare romantice, unele vesele, unele triste, ca-n viață.

Teodora Matei în revista Galaxia 42, nr. 44-45 / februarie 2024

 

Marea despărțire

colecția Cașmir, Tritonic, 2023

Danut Ungureanu, Anamaria Ionescu, Mirela Oprea, Teodora Matei, Lucian-Dragos Bogdan, Daniel Timariu, Bogdan Hrib

 

La marginea nebuniei

Lucian-Dragoș Bogdan

colecția SFFH, Tritonic, 2023

Nu știu cum se face că tot anul 2023 mi-a picat în mână la citit nimeni altul decât Lucian. Poate s-au aliniat planetele, ori o fi o conspirație la mijloc. Nu m-am lămurit încă, dar nici nu-mi pare rău că așa s-a întâmplat. Cea mai recentă carte pe care am răsfoit-o cu multă răbdare a fost „La marginea nebuniei”, apărută în colecția Tritonic SCI-FI, coordonată de Teodora Matei. O colecție de povestiri SF, zece la număr, publicate de-a lungul timpului în diferite reviste sau antologii. Pe multe dintre ele le citisem, pe altele le-am descoperit acum.(…) „Măr, timpul viitor” este a treia poveste. Este un scenariu apocaliptic frumos imaginat, cu foarte multe detalii legate de colonia subacvatică condusă de un IA, un fel de căpitanul Nemo. Mi-a plăcut cadrul povestirii care aduce în prim plan dictonul „speranța moare ultima”. Simbolismul mărului joacă și el un rol esențial în poveste, dar vă las pe voi să descoperiți asta. (…) „Singularitate” – a patra poveste. Mi-e destul de greu să vorbesc despre această povestire. Nu pentru că nu știu ce să spun, ci pentru că este o poveste care reușește să strecoare emoții în cascadă, la fel și revoltă. E greu de înțeles singularitatea descrisă de Lucian și totuși, pe cât de dureroasă, pe atât de frumoasă este. O dublă călătorie spre stele și din stele. (…) Am savurat grupajul de povestiri si am rezonat cu lucrul menționat și de Teodora Matei pe coperta patru: „Ce-ar fi dacă?”. Și din acest punct, toate poveștile stârnesc și mai mult imaginația, pentru că îți lasă impresia că ești părtaș la acest „ce-ar fi dacă?”. Mi s-au părut interesante informațiile cronologice, referitoare la locul și data apariției, fie în revistă, antologie online sau fizic.

Brunno Livadaru în Galaxia 42, nr. 44-45 / februarie 2024