Recenzii de octombrie, 2024

Sub steaua infraroșie

Alexandru Lamba

colecția SFFH, Tritonic, 2016

Romanul de debut al scriitorului Alexandru Lamba (2016, Editura Tritonic) l-am descoperit mai târziu. În primul rând, remarc ușurința exprimării. Autorul nu se împiedică de înflorituri stilistice, deși uneori le mai găsim strecurate în text, oferindu-i o mică savoare romantică. Al doilea fapt ușor observabil este stilul. Unii recenzori au spus că ar fi apropiat de romanele de dragoste populare. Aș spune mai degrabă că stilul este fluid, cu treceri ușoare de la vis la realitate, de la discursul interior la convorbirile galactice. Este o glisare care face bine cititorului, îl prinde și îi ușurează citirea. Este, dacă vreți, o caracteristică a autorului care-l diferențiază de alți scriitori ai genului din România. (…) Romanul conține expresii și descrieri fizice care au rolul de a contura atmosfera unui roman hard SF. Din păcate, unele explicații tehnice nu conving, dar lipsa accentului pe acestea cred că a fost premeditată pentru a nu strica povestea de dragoste. Putem concluziona că romanul „Sub steaua infraroșie” de Alexandru Lamba este o carte bună, deschizătoare a unei zone mai puțin abordată în România, și anume, S.F. Romance.

Mihai Vintilă în Art ZONE.SF

 

Lacrimi de tei

Teodora Matei

colecția Trivers, Tritonic, 2024

A fost o adevărată plăcere să o descopăr pe poeta Teodora Matei, asta după ce o cunosc destul de bine pe prozatoarea Teodora Matei. Am citit trilogia science fiction și fantasy Poveștile la castel, dar și seria Cazurile și necazurile comisarului Anton Iordan sau povestirile romance din antologiile Schițe de iubire. Acum m-am bucurat de o lectură plăcută, cu iz de flori înmiresmate și cer senin prin intermediul volumului Lacrimi de tei. (…) Am simțit multă emoție în versurile Teodorei Matei, care dansează printre culori și frunze folosindu-se de o muzicalitate armonioasă. Mi-a plăcut că eul liric nu a mers în extrema îndrăgostitului nebun, ce suferă neîncetat după cel iubit, dar nici în cea a unui pierde-vară care nu știe cum să îi mai treacă ziua. Am regăsit un echilibru între iubire și viață, un pod spre un centru liniștit, ce însă își ține ochii larg deschiși spre bucuriile din jurul său. (…) Scurte și la obiect, poeziile Teodorei Matei se aseamănă în această privință cu romanele sale, descriind tablouri clare, aproape palpabile, pe care nu doar că ni le putem imagina cu ușurință, dar pe care le trăim și noi. Recomand, așadar, cartea nu doar celor ce sunt mari consumatori de poezie, ci și acelora ce poate sunt intimidați de ea, nu veți da peste metafore inexplicabile, ci peste emoții trăite și de voi.

Ioana în ciobanuldeazi

 

Nu suntem melci. Sau suntem?

Marilena Dumitrescu

colecția Cortina, Tritonic, 2023

Moartea ca experiență de viață și Nu suntem melci. Sau suntem? sunt două piese de teatru nici prea lungi, nici prea scurte, ci potrivite, cu doze letale de satiră și fantastic. Cu personaje culese din rândul oamenilor ca mine și ca tine, piesele te prind repede în vârtejul unor realități ce par că oglindesc viața cea banală, dar care mai apoi se simt ca desprinderi din alte dimensiuni. Acest joc între real și imaginar surprinde cititorul / spectatorul la fiecare act nou, iar finalul ambelor piese este cel puțin satisfăcător, dacă nu chiar senzațional. (…) Nu pot decât să vă recomand cu mare căldură acest volum, cred că este o lectură antrenantă, ce îți oferă nu doar divertisment, ci îți și dă de gândit cu privire la condiția umană, moartea sau rolul nostru aici și acum.

Ioana în ciobanul de azi

 

Uneori, când visez

Lucian Dragoș Bogdan

colecția Cașmir, Tritonic, 2015

Protagonista noastră, Melati, este o studentă de elită în cadrul facultății de Fizică și științe din Indonezia. Viața ei se schimbă când află că este propusă pentru o bursă de studiu la Oxford, dar și că va deveni mamă. (…) Ce mi-a plăcut:

– modul de scriere; – faptul că aflarea veștii despre sarcina nu a făcut-o să își piardă cumpătul sau să intre în disper ci chiar să o bucure, ea fiind doar o studentă, a normalizat și această perspectivă care pare puțin taboo în tradițiile din zona aceea (ea este afgană); – speranța nu moare niciodată; – cum încearcă să găsească o soluție la orice și nu renunță la ceea ce își dorește; – este o femeie care știe ce vrea; – relațiile pe care le dezvoltă pe parcursul cărții; – protagonista nu este construită ca un model al perfecțiunii și adeseori vedem cum nu are dreptate și nu face cele mai bune alegeri, asta ajutând personajul să fie cât mai credibil.

Este o carte simplă, modestă aș putea spune, care mie mi-a adus niște emoții și trăiri. Cu siguranță voi mai încerca alte titluri.

lady.s_books pe Instagram

 

Nu-mi spune Ana, când lumea mea se destramă

Ramona Păunescu

colecția Lit, Tritonic, 2024

Ramona Păunescu și-a propus să scrie despre frici: frica de dragoste, frica de sinceritate, frica de a trăi, frica de a nu mai fi niciodată bine și întreg. Despre traume și gestiunea relațiilor. Îndrăznesc să spun că și-a dorit să scrie chiar și despre feminism, dar ușor și temperat, pentru că, într-un final, feminismul este despre normalitate, nu despre cine este mai bun. Acum, este greu să scrii despre toate lucrurile de mai sus într-o singură carte, ba mai mult, cum le cuprinzi într-o poveste? Cum poți fi sigur că ajung la cititor? Cum scrii despre ele, fără să le numești? Ei bine, la mine au ajuns, deși trebuie să recunosc că am avut momente în care am fost ușor sceptică și m-am temut că voi citi încă o poveste de dragoste și atât. (…) În ceea ce privește scriitura, nimic de reproșat. Cartea se citește ușor. Acolo unde este nevoie de emoție autoarea insistă, ba chiar plusează. Unde este nevoie de acțiune, nu încarcă inutil. Un scris echilibrat. (…) Singurul risc al romanului Ramonei, ar putea fi acela că uneori are tușe prea fine. Că este ușor să te pierzi în poveste și să nu mai observi altceva. Din fericire, vine spre final cu câteva scene foarte puternice, iar tensiunea se intensifică atât de tare încât este imposibil să nu ai un bun venit la realitate, lucrurile pot fi urâte și dacă nu au fost pentru tine, ești doar norocos.

Casiana Fusu pe asasunt.eu

 

Celebritățile digitale și publicitatea. Utilizarea platformelor Instagram și TikTok dintr-o perspectivă comparativă

Mihai Chirică

colecția Comunicare media, Tritonic, 2024

De foarte mulți ani influencerii au devenit foarte importanți în procesul de marketing, de  comunicare și promovare a unor produse, servicii sau branduri. Am fost martoră acestor schimbări – și am și devenit micro-influencer de-a lungul timpului, mai cu seamă pe zona de travel. Astăzi, în campanii, se pune din ce în ce mai mult accent pe user generated content, influencerii având libertatea de a scrie despre produse, branduri și servicii așa cum consideră că este mai bine și mai potrivit în funcție de publicul lor și de valorile proprii. (…) Sunt prezentate platforme variate inclusiv Instagram și TikTok, mai ales datorită faptului că tinerii se orientează către aceste platforme în detrimentul celor folosite de adulți (Facebook-ul cu precădere). Lucrarea include și un capitol în care se discută aspectele legislative și etice cu privire la marcarea publicității postate de către influenceri. Poate cel mai interesant lucru legat de această carte este faptul că are la bază cercetări – un experiment bazat pe un chestionar online realizat cu patru grupuri de participanți – dar și focus grupuri.

Violeta-Loredana Pascal pe prwave

 

Diamantul negru

Ana-Maria Gavrilă

colecția Thriller & Mystery, Tritonic, 2024

O carte de debut polițistă, exact pe gustul meu: alertă, cu capitole scurte și mult dialog, personaje super interesante, multe răsturnări de situație și cu un final complet neașteptat. (…) Chiar dacă numărul mare de personaje m-a amețit, mi-a plăcut tare mult cartea și cel mai mult am apreciat că m-a surprins foarte tare prin întâmplările relatate și prin întorsăturile pe care le-au luat evenimentele. Pentru mine au fost cu adevărat neașteptate!

ale.citeste pe Instagram

 

Foc cu foc

Bogdan Hrib

colecția Thriller & Mystery, Tritonic, 2024

Aceste povestiri au fost scrise de-a lungul multor ani. Prima, Bicicleta roz, a apărut într-o carte care promova mersul pe bicicletă, un volum gratuit care nu se mai găsește pe nicăieri. Apoi, împreună cu următoarele două a făcut parte dintr-un mic volum de povestiri. Vânătoare de asfințituri pe Strada 42 s-a adăugat celor trei de mai sus într-o altă cărticică având același titlu, apărută prin 2015. Nu cred se mai găsește prin librării. Au urmat apoi povestirile din volumele colective Noir de București (2017), Gastro Noir (2018), Noir de Timișoara (2019), Noir de Brașov (2021) și Noir de Cluj (2022). Toate au ca personaje principale pe Stelian Munteanu (de la o vreme însoțit de Sofia Matei) și pe Tony Demetriade (și el de la o vreme însoțit de Anabella Păduraru). Alte povestiri care nu-i conțin pe cei doi au apărut în Schițe de iubire și Marea despărțire, ele nu sunt incluse în acest
volum, poate într-unul viitor. Cel prezent e doar despre Stelică și Tony.

semnal editorial în Buletin editorial RADOR nr. 10 (112) / octombrie 2024

 

Media și inteligența artificială

Antonio Momoc, Romina Surugiu

colecția Comunicare media, 2024

Recent au devenit celebri anumiți asistenți personali digitali care răspund la comenzi vocale pe telefonul mobil, în casă sau în mașină. Siri (Apple), Google Assistant, Alexa (Amazon), Cortana (Microsoft), ChatGPT (OpenAI) sunt asistenți virtuali care folosesc IA pentru a înțelege și a răspunde la comenzi vocale. Companii din industrii variate și site-uri bancare folosesc chatbots pentru a răspunde întrebărilor clienților și pentru a oferi suport online rapid. La rândul lor, Google Ads și Facebook Ads folosesc IA în advertising pentru a direcționa reclamele în mod eficient către publicul targetat pe baza intereselor, achizițiilor, comportamentului și consumului online. De ani buni, Inteligența Artificială este utilizată în multe alte sectoare de activitate: în sănătate, în transporturi, în afaceri, comerț, în sistemul bancar, în domeniul juridic sau în educație. Capitolele cărții analizează impactul disruptiv al noilor tehnologii ale informației asupra industriei comunicării, efectele tehnologiilor care se bazează pe big data și pe algoritmi pentru automatizarea proceselor în industrii diverse. Revoluția digitală perturbă modelele de afaceri actuale, piața media și gândirea economică dominantă. Tendința este de scădere a costurilor de producție și a forței de muncă umană prin retehnologizare, prin apelul la inteligență artificială, automatizare și robotizare. Noile tehnologii par a avea puterea de a desființa industrii întregi și de a schimba complet piața muncii. Volumul urmărește impactul tehnologiei IA și al automatizării asupra jurnalismului, comunicării, publicității, educației, artelor, dar și asupra modelelor de business asociate.

semnal editorial în Buletin editorial RADOR nr. 10 (112) / octombrie 2024

 

Mediamorfoze IX. RAZBOIUL HIBRID REFLECTAT IN MEDIA

Cătălin Negoiță

colecția Comunicare media, 2024

„Războiul declanșat, în februarie 2022, de către Federația Rusă, împotriva Ucrainei, a repus pe tapet modul în care este manipulată informația, cu scopul de a influența procesele politice, economice și sociale. Amenințările cibernetice au explodat odată cu controversele iscate de rezultatele referendumului privind ieșirea Marii Britanii din cadrul Uniunii Europene, dar și de alegerile prezidențiale, din 2016, din SUA, care au dus la victoria surprinzătoare a lui Donald Trump. Alături de <criza catalană>, aceste exemple demonstrează cum poate fi deturnat un proces democratic în favoarea <păpușarilor>, ce urmăresc scopuri și interese oculte. Cercetătorii fenomenului au încercat găsirea unei definiții coerente, care să înglobeze toți factorii ce își aduc contribuția la reușita războiului hibrid. Una dintre acestea apreciază că războiul hibrid este <un conflict nedeclarat, clandestin, disimulat, în care statul agresor urmărește obținerea controlului asupra deciziilor politice, economice și sociale ale statului agresat>. Așadar, o entitate (de obicei statală), pe baza unui program bine pus la punct, cu un instrumentar adecvat, proiectează o realitate alternativă asupra unui public-țintă, un concept fabricat, ce conține secvențe de adevăr, care este adus în presa mainstream, plecând din zona tabloidelor ori a social media. Cu cât această <realitate> este mai bine conturată, utilizând tehnici de manipulare, se creează acele grupuri alternative, cu credințe diverse, care pot fi controlate, deoarece au mușcat din nada întinsă de creatorii războiului hibrid, și care pot altera deciziile politice din propria țară.” (Cătălin Negoiță)

semnal editorial în Buletin editorial RADOR nr. 10 (112) / octombrie 2024