Florin Chirculescu
colecția Mystery & Thriller, Tritonic, 2025
Semnalăm astăzi o nouă carte de ficțiune pură semnată pe numele său real de un medic chirurg foarte cunoscut, la Spitalul Universitar de Urgență, Florin Chirculescu (Autorul, născut în 1960, este un scriitor de science fiction multipremiat, Sebastian A. Corn) În 2019 a publicat sub numele lui real un roman imens, o adevărartă cărămidă de peste 1100 de pagini, „Greva păcătoșilor”, un roman pe care l-am prezentat și elogiat în această rubrică. De astă dată, Florin Chirculescu publică un roman polițist la fel de surprinzător. Acțiunea se petrece în 1936, pe dirijabilul Hindenburg. (…) Acțiunea romanului se petrece în primul an de activitate a dirijabilului, care pleacă din Brazilia să ducă un grup masiv de călători bogați, de mai multe naționalități, spre Germania, cu patru zile înainte de Crăciun. Izbucnește o furtună în timpul traversării Oceanului, are loc o crimă monstruoasă la bordul navei și mai izbucnește și o epidemie de dezinterie care doboară mai mult de jumătate dintre pasageri și membri ai echipajului. În plus, niște crime și defecțiuni evident provocate ale aparatului de zbor care obligă la o aterizare forțată la Dakar. Personaje de tot felul, nazisti, evrei care vor să scape de lagăre, evrei care vor să ajungă în Palestina, înalți prelați, ziariști băgăreți. Intrigi și detalii ale unei călătorii Nu vom intra în detalii, e totuși un roman polițist, trebuie să păstrăm suspansul pentru cititori.
Stelian Țurlea pe amosnews
Arta stradală și schimbarea socială
Rebeca Cojocaru
colecția Asistență socială, Tritonic, 2024
Prin lucrarea de față, Rebeca Cojocaru își aduce aportul la cunoașterea științifică și mai ales la validarea artei stradale și a art-terapiei ca voce a schimbării sociale. Lucrarea ne demonstrează cum formele de exprimare artistică dau voce comunităților locale, arta fiind nu doar un fenomen estetic ci și o formă de mișcare socială. Călătoria științifică este inovativă și originală, convingător structurată sub aspectul conținutului, riguros și elegant elaborată din punct de vedere metodologic iar rezultatele obținute pot fi extrem de utile actorilor politici și instituționali responsabili cu schimbarea socială și valorificarea spațiului public. Arta înfrumusețează spațiile și stimulează dialogul social, artistul și art-terapeutul îndeplinind un rol de mediator în facilitarea angajamentului social, reflecției și schimbării sociale. Arta are valențe transformatoare, modelează, întărește relațiile sociale, schimbă tradiții culturale și chiar sisteme sociale, aduce bunăstare și
integrare socială. (Doru Buzducea)
semnal editorial în buletin editorial RADOR nr 5 (119) / mai 2025
Bogdan Hrib
colecția Cortina, Tritonic, 2024
Îmi era dor de o piesă bună de teatru și cum nu am putut să ajung fizic într-o sală de teatru am luat din bibliotecă volumul scris de Bogdan Hrib și apărut de curând la Editura Tritonic, Domnul Popescu de la 5. M-am delectat nu doar cu una, ci cu două piese de teatru, și polițiste pe deasupra. (…) Mi-au plăcut ambele piese, le-am citit dintr-o suflare. Bineînțeles că mi-ar fi plăcut ca ambele să fie mai lungi, dar cred că au doza ideală de mister și suspans pentru a satisface nevoia de teatru polițist. Lectura este ca un fior tensionat, ce în ambele cazuri are parte de răsturnări de situație surprinzătoare. Domnul Popescu de la 5 se poate viziona și pe YouTube, cu Adi Gheo în rolul principal. Eu am urmărit spectacolul când a apărut, în urmă cu 5 ani și mi-a plăcut, iar acum lectura piesei a fost o revedere plăcută.La fel ca și scriitorul Bogdan Hrib, și eu sunt mare fană a Teatrului Radiofonic, ale cărei producții mă bucur că le pot asculta pe YouTube. Teatrul polițist este ceva aparte, diferit de o carte polițistă. Pe scenă avem doar esențialul unei povești, așa că totul este alert și bine orchestrat. Nu pot decât să vă recomand acest volum, este o gură de aer proaspăt, te destinde, îți dezcrețește fruntea și îți oferă două piese de teatru diferite, dar asemănătoare în suspans și mister.
Ioana în ciobanuldeazi
Fetița-de-diamant. Povestiri din ținuturi străine
Teodora Matei
colecția SFFH, Tritonic, 2025
impresii pe goodreads
mi-a deschis apetitul pentru mai multe aventuri. (Ileana-Andreea Drop)
Spre deosebire de unele cazuri când prima povestire scrisă de autor într-o serie aduce un element inedit, iar celelalte doar încearcă să capitalizeze de pe urma rețetei, fiind clar mai slabe, aici avem de-a face cu texte ce stau în picioare, fiecare în parte (cu precizarea că unul dintre ele, fiind continuarea directă a acțiunii din altul, e legat de acesta). Asta conferă echilibru volumului, dând senzația unei plutiri pe aripi de poveste, o plăcută evadare din tumultul cotidian. (Lucia-Drados Bogdan)
M-a încântat cărticica aceasta cu iz de fantasy-outerworld-Micul Prinț. Merită citită și sunt convinsă că Teodora Matei va continua să dezvolte universul Fetiței-de-Diamant. I’m here for it! (Mara Cernat)
Fetița de Diamant e o carte subțire, o colecție de povești cu personaj comun, pentru copii. Sau, mă rog, mai greu să ai coerență când te adresezi copiilor. Fetița de Diamant reușește și construiește un fel de cotidian basm-punk in spatele acțiunii, piperat cu nave spațiale și creaturi bizare. Și are ceva de Ciberiadă, de Trurl și Klapaucius dar nu știu exact cum să descriu asta. Oricum, scurtă și inimoasă carte. (Dragos C. Costache)
Arta stradală și schimbarea socială
Rebeca Cojocaru
colecția Asistență socială, Tritonic, 2024
Mi-a plăcut. Recunosc că am o reținere (ca să mă exprim eufemistic) în ceea ce privește graffiti-urile și arta stradală. Personal, le privesc preponderent drept vandalism și/sau artă de o calitate cel puțin îndoielnică. Dar, cum pe măsură ce înaintez în vârstă îmi place tot mai mult să-mi provoc gusturile, ideile și valorile, caut să studiez periodic alte unghiuri de a privi lucrurile. Asta nu înseamnă neapărat că-mi schimb respectivele gusturi, idei și valori, ci doar că încerc să găsesc nuanțe, acel „și tu ai dreptate” ce-mi permite să-mi îmbogățesc percepția asupra vieții, a lumii înconjurătoare. Uneori, asta îmi oferă revelații. Alteori, îmi permite să învăț să nu mai judec, ci să zic „nu e din galaxia mea, dar lucrurile se pot vedea și așa”.Cartea de față m-a ajutat în această direcție. Nu atât de mult pe cât mi-aș fi dorit, deoarece nu reprezintă un demers exhaustiv, ci, mai degrabă, un fel de introducere în temă, care atinge doar la suprafață o serie de aspecte ce fac parte din complexitatea fenomenului. Chiar și din punct de vedere al impactului social – scopul asumat de lucrare – privește mai curând unidirecțional, din perspectiva protestului social (adică al protestatarilor), fără să analizeze fenomenul în ansamblu. Resorturile interioare personale sau comunitare ce dau naștere acestui tip de artă sunt prezentate la nivel statistic și declarativ, fără a fi aprofundate.
Lucian-Dragoș Bogdan pe Facebook