Recenzii de aprilie, 2022

Instinct criminal

Thomas Enger

colecția Thriller & Mystery, Tritonic, 2021

Instinct criminal introduce cititorul in atmosfera sumbra specifica romanelor nordice noir. Autorul isi invita cititorii sa raspunda la intrebarea „Ce poate transforma un baiat intr-un ucigas?”, provocandu-i sa dezlege misterul unei duble crime petrecute in cadrul unui liceu dintr-un orasel norvegian. Principalele victime sunt o tanara extrem de inteligenta si iubita de catre toti ceilalti si un tanar rock star, solist intr-o trupa de succes. Principalul si aparent singurul suspect este chiar fostul iubit al fetei, Even. Ce motive a avut acesta sa-i omoare pe cei doi? Sa fi fost vorba de un triunghi amoros cu finalitate tragica? Sau altcineva este adevaratul criminal? Actiunea penduleaza intre trecut si prezent, oferind cititorului mici piese de puzzle pe care acesta trebuie sa le uneasca pentru a forma imaginea de ansamblu.

recenzie de fata.dintre.file pe Instagram

 

Block 46

Johana Gustawsson

colecția Thriller & Mystery, Tritonic, 2019

Acest roman este incredibil. Pe lângă faptul că există o legătură și cu evenimentele macabre din perioada celui de-al doilea război mondial, crimele relatate sunt descrise în așa fel încât nu poți lăsa cartea deoparte, te îngrozești doar încercând să îți imaginezi. Și eu fac asta cu fiecare carte pe care o citesc. (…) Alexis Castells este o scriitoare de origine franceză, care va trebui să cerceteze moartea prietenei sale, alături de Emily Roy, un profiler împrumutat de Scotland Yard de la Royal Canadian Mounted Police, care anchetează moartea unor copii. Victimele prezintă aceleași leziuni. Cele două trebuie să pună cap la cap toate crimele petrecute în Marea Britanie și Suedia. Să existe un singur criminal? Sau poate mai mulți? Ei, rămâne de văzut. Nu vreau să spun mai multe despre ea, pentru că aș da spoiler. Mai bine vă las pe voi să descoperiți!

recenzie de ancairofte pe Instagram

 

Zei străini

Annamaria Alfieri

colecția Cașmir, Tritonic, 2021

În inima Africii de Est, Vera McIntosh, fiica unui misionar scoțian, investighează în paralel cu ofițerul de politie britanic, moartea unchiliul său și descoperă secrete adânc înrădăcinate. Deși superiorii săi vor să închidă cât mai repede cazul, dând vina pe vraciul local, Justin Tolliver anchetează crima și nu se lasă până nu găsește adevăratul ucigaș, conform instinctelor lui. Mi-a plăcut cartea, se citește foarte ușor și mi-a plăcut să descopăr cum trăiau oamenii din triburi pe atunci, detaliile despre stilul lor de viață. În călătoria către adevăr, Vera ne-a condus pe niște cărări de unde, imaginanându-mi, am putut să simt pericolul, adrenalina și frumusețea locurilor. Abia aștept să apară și celelalte două cărți din serie, traduse. Povestea m-a prins și cu siguranță sunt mult mai multe lucruri de aflat despre viitorul Verei și a lui Justin.

recenzie de ancairofte pe Instagram

 

Cartea nimicurilor

Dănuț Ungureanu

colecția Serie de autor, Cașmir, Tritonic, 2021

(…) mai bine vă zic despre cartea asta care:
1. Nu e genul meu
2. Nu are o poveste pe care aș citi-o
3. Nu era pe lista mea plină de urgențe in ale lecturii
DAR, MĂI!
Atât de frumos scrie Dănuț Ungureanu că toate nepotrivirile astea s-au topit de la primele pagini, am pățit ca la Rebreanu (vorbim de stiluri diferite, sper să nu se supere fanii lui Rebreanu căcum îndrăznesc să compar – ce compar este experiența mea de lectură: un subiect de care nu îmi pasă scris într-o manieră delicioasă care mă face să continui pentru CUM e scris, nu pentru CE). Dar nici CE-ul ăsta nu e rău deloc, e original, ghiduș, cred că amatorii genului ar devora cartea și ar mai vrea.

recomandare de emilia.citeste pe Instagram

 

Mör

Johana Gustawsson

colecția Thriller & Mystery, Tritonic, 2021

Față de primul volum, acesta mi s-a părut că are mult mai multă acțiune, suspans. Nici primul nu a fost rău, dar primul parcă ne-a făcut cunoștință cu personajele principale, Alexis (scriitoare de romane polițiste) și profilerul angajat de Scotland Yard, Emily. De când am început să citesc mai mult nordic noir, am început să mă și îndrăgostesc de acest gen. Ador cum sunt relatate crimele, ador detaliile și nordicii se pricep la asta foarte foarte bine. Nu vă povestesc ce se întâmplă, nu vreau să fac rezumat. Ce pot să vă spun e că cele două fete investighează mai multe crime, femei ucise în mod brutal, cu organele scoase, și evident, ca în orice roman polițist, crimele au legătură. Ce îmi place mie în mod special la un astfel de roman, sunt legăturile cu trecutul, justificarea faptelor, dacă o putem numi așa. Faptul că acei oameni au probleme psihice din trecut, izvorâte din sânul familiei, face ca povestea să aibă un sens și ne ajută să înțelegem evenimentele. În cartea de față, întâmplarile sunt din anii 1988, până în 2015, asta ne demonstrează că tipul acesta de comportament violent, poate avea rădăcini adânci și greu de vindecat, chiar și greu de urmărit. Capitolele sunt scurte, acțiunea foarte bine relatată și te ține în priză de la prima până la ultima pagină.

recenzie de ancairofte pe Instagram

 

Câinii diavolului

Cătălina Fometici

colecția SFFH, Tritonic, 2017

Cartea combină avantajele prozei scurte cu ale romanului, oferind trei texte de sine stătătoare, cu cap și coadă, dar care împreună formează o poveste mai amplă și mai complexă. Acțiunea are loc în Franța evului mediu târziu, iar întâmplările sunt la granița dintre ficțiune istorică și fantastic. (…) Din punct de vedere stilistic, scriitura respectă cutumele literaturii gotice, cu ornamentația specifică și cu accentul pe descrieri detaliate, uneori înzorzonate, și cu suprapotențarea imaginilor morbide. De fapt, aici îmi pare că rezidă principalul aspect negativ al scriiturii, în efortul pe care-l face să descrie cât mai puternic oroarea cadavrelor mutilate, atrocitatea scenelor de după atacuri. Însă nu o face până la un nivel supărător. Altfel, muzicalitatea frazei și fluența lecturii denotă o autoare foarte atentă la detalii și la estetica actului scriitoricesc. În concluzie, avem de-a face cu un goth-horror într-o abordare clasică, o construcție plină de ornamente, conform uzanțelor genului, care evocă mitul omului-lup. Trei povestiri care se țes în jurul unui filon central comun, astfel încât volumul poate fi considerat și de proză scurtă, și micro-roman. Cadrul și referințele istorice punctează și ele pozitiv în ansamblu.

recenzie de Alexandru Lamba în revista Galaxia 42, nr. 26 / aprile 2022

 

Colecții și arhive fotografice azi, în lumea digitală

Ana-Cristina Irian

colecția Comunicare media, Tritonic, 2022

Despre fotografia de pe copertă și nu doar. 1901.Un început de secol în plină viteză tehnologică. Camera foto Brownie a firmei Eastman Kodak era deja lansată pe piață. 1901. I.L. Caragiale publică la București „Momente și schițe”. La Bârlad se naște Gheorghe Gheorghiu Dej. 1901. La Comișani, Dâmbovița, în grădina unei case de pe moșia Alexandrinei Florescu, trei bărbați și o femeie joacă table. Trei fetițe îmbrăcate în costum popular românesc se joacă cu o păpușă. Câteva doamne și domnișoare fac conversație. Poate, una dintre ele, scrie poezia „Răsturnata de la Comișani”. Este probabil vară. Lumina este bună. Pentru câteva minute se opresc cu toții pentru o fotografie de grup. Dacă fotografia de pe coperta acestei cărți ar fi fost un obiect digital al timpului său, sar fi prezentat cu majoritatea personajelor „tag-uite”, bine localizată. Cineva din familie a introdus o serie de metadate direct, cu creionul și cu stiloul, pe suprafața fizică a obiectului. Atunci, un gest intim, pentru cei apropiați din generațiile următoare, care poate conține erori, astăzi, un gest cu adevărat neobișnuit (poate
chiar revoltător), dar pe care îl regăsim pe unele fotografii din secolul trecut. O fotografie este un obiect complex care conține informații despre el însuși, tehnici de fotografiere și imprimare, autor, despre lumea din el, despre timpul și spațiul în care a fost realizat, despre traiectoria lui.

semnal editorial în Buletin editorial RADOR, nr. 4 (82) / aprilie 2022

 

 

Particularități socioculturale și lingvistice ale mesajului publicitar: Franța și România 1919-1939. Repere teoretice

Iulia Macaria

colecția Comunicare media, Tritonic, 2022

Preocupată de ideea de a determina ponderea și însemnătatea culturalistorică a influenței presei franceze interbelice asupra celei românești, autoarea și-a formulat, de la început, o ipoteză de lucru realistă, exactă și bine delimitată, menită să stabilească: „În ce măsură publicitatea românească din presa pentru femei din București din perioada interbelică se adapta modelului francez?” Cu alte cuvinte, Iulia Macaria își propune un studiu interdisciplinar: filologic, sociocultural, etno-antropologic și etnolingvistic aplicat referitor la influențele franceze asupra limbajului, structurării și eficientizării discursului publicitar românesc și traducerii publicitare din presa feminină și feministă interbelică din București, în care scop consultă și valorifică varii surse bibliografice aprofundându-și analizele etnoculturale din partea „aplicativă” a lucrării până la nivelul elementelor lingvistice și etnoculturale de bază din textele publicitare cuprinse în corpusul din cea de-a doua parte. Prof. univ. dr. Ion Cuceu

semnal editorial în Buletin editorial RADOR, nr. 4 (82) / aprilie 2022

 

Fata cu rochii înflorate

Lucian Dragoș Bogdan

colecția Cașmir, Tritonic, 2018

Nu aș vrea să scriu despre acțiunea în sine pentru că aș cădea în păcatul de a spune mai mult decât ar trebui. Dar are de toate: căsnicie disfuncțională, zbateri tipic adolescentine, xenofobie, dragoste, sex, elemente de roman polițist. De toate are! (…) Se ating teme grele care ar putea constitui fiecare subiectul unei cărți separate. Cert e că mie mi-ar fi plăcut ca ele să fie să fie dezvoltate mai mult, să cunoaștem mai intim personajele, să aflăm mai multe despre resorturile interioare care au determinat anumite acțiuni ale lor. E o carte care se citește extrem de repede, o carte alertă care se poate citi ușor într-o singură ședere. Și, da, mi-a plăcut!

recenzie de julie.anne_is_booked pe Instagram

 

Șase

Lucian Dragoș Bogdan

colecția Cașmir, Tritonic, 2021

️Dacă v-ați întrebat vreodată cât de complicată poate fi iubirea, această carte sigur vă va oferi răspunsul. Pentru a nu vă da spoiler, tot ce pot să vă spun este că acest sentiment nu e nici pe departe atât de simplu de explicat și de înțeles. Are multe straturi și substraturi pe care nici într-o viață nu ajungi să le descoperi. Citiți cartea și veți înțelege despre ce vorbesc. (…) Ce mi-a plăcut?
– suspansul (m-a ținut așa până la finalul romanului);
– relația trecut-prezent-viitor;
– chiar dacă are puține pagini, nu a fost deloc o poveste simplă, romantică. Mi-a ținut mintea ocupată;
– a fost foarte mult dialog, ceea ce a făcut ca lectura să fie mai ușoară, fără prea multe descrierii neesențiale;
– finalul: recunosc, am fost șocată când am citit ultimele pagini. Era ceva de genul: OK, trebuie să am timp pentru a digera asta. (…) Dar, per total, cartea mi-a plăcut surprinzător de mult. M-a făcut să-mi pun o mulțime de întrebări și să mă gândesc la deciziile pe care le voi lua în viață. Chiar mă bucur că am descoperit acest autor. Sigur voi mai citi romane scrise de el.

recenzie de povestileuneifemei pe Instagram

 

Pe cine nu lași să moară

Anamaria Ionescu

colecția Lit, Tritonic, 2013

Un volum de povestiri care mi-a dat impresia de întâmplări de toate zilele. Parcă și eu aș fi putut trece prin ceea ce au simțit personajele. Unele povestiri au fost într-adevăr mai dramatice, iar altele mai light. Per total, mi-a făcut plăcere să le citesc.

recomandare de adela.reads pe Instagram

 

 

Cartea nimicurilor

Dănuț Ungureanu

colecția Serie de autor, Cașmir, Tritonic, 2021

Cartea nimicurilor este despre importanța femeilor în viața unui bărbat. Și îndeosebi despre semnificația primei iubiri cu toate implicațiile aferente. Cu mult iz erotic la purtător, dar și cu limbaj explicit poate fi considerată și o radiografie a „destrăbălărilor” din dormitoarele anilor ’70/’80 și mai târziu, ’90/2000. (…) Este printre cele mai romantice cărți citite, iar scrierea sa este fluidă, ca un izvor proaspăt ce curge la vale. Nimic forțat, nimic dezirabil, nimic bombastic. E ca și când ai sta la o bere cu un vechi amic care ți se destăinuie la modul cel mai sincer. Chiar dacă nu am empatizat prea tare cu personajele sale, mi-au plăcut mult nuanțele și faptul că fiecare dintre noi, la un moment dat, avem ceva din Antonia, din Dani, din Gimipeigi, din Otilia sau din „Fecioara”. Descoperiți cu încredere scriitori români că sunt tare buni!

recomandare de furdui.raluca pe Instagram