Blog.Tritonic.ro Cititul nu dăunează sănătății!
Julieta avea un pistolTony Mott
colecția Thriller & Mystery, Tritonic, 2014
De-aici lucrurile devin interesante… Dacă volumul întâi a fost mai mult de cunoaștere a personajelor, celelalte două amplifică tot. Suspans, fericire, drame, zbuciumuri…
Un glonț pentru JulietaTony Mott
colecția Thriller & Mystery, Tritonic, 2016
Personajele puternice sunt introduse unor locuri noi, ca într-un adevărat jurnal de călătorie. Patru țări în care acțiunea atinge cote alarmante, patru țări în care găsim medici, comandanți și agenți de poliție. O Românie în care găsim securiști, oameni simpli și femei cu trecutul ca o pânză de păianjen. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost felul în care poveștile acelor oameni au fost conturate. Trăsăturile ce-i fac speciali, defectele care bat la ușă și dragostea ca numitor comun.
Nu dați cu pietre în JulietaTony Mott
colecția Thriller & Mystery, Tritonic, 2017
„Nu dați cu pietre în Julieta” este de o finețe cum rar îți este dat să vezi. Mi-a depășit și mai mult așteptările (at this point… nici nu credeam că se poate mai bine!) pentru că a fost ceea ce-mi doream de mult timp să văd de la Tony, și-anume un întreg jurnal al existenței unui personaj. Confesiunile puternice m-au cutremurat și m-au pus oarecum pe gânduri. Întregul lanț de evenimente te face „să muști din foaie”. „Julieta” a fost o experiență senzorială, un adevărat ciub de cuci, un haos organizat și întins pe o sumă de trăiri. Prin „Julieta” am înțeles de fapt că Tony are rangul unui arhitect de personaje căruia nu-i este frică să experimenteze și să aducă controverse.
recenzie trilogia Julieta pe cartileluitiberiu
Călătorii prin izolare. Mancaruri din continente
Bogdan Teodorescu
colecția Serie de autori, Tritonic, 2020
Rezultatul este un volum delectabil, cu multă informație și exotism, descrieri interesante și niciun pic de pedanterie. Scriitorul știe să vadă partea hazlie a oricărei întâmplări, fie și mai puțin plăcute, cum pățește fiecare călător – teribilă este experiența cu vameșii mexicani care vor să-I scoată pe inocenții nefumători Bogdan și Delia Teodorescu contrabandiști de țigări. Autorul Călătoriilor prin izolare reușește să se amuze și să destindă cititorul, să-I facă poftă de drumeție, de experiențe exotice, de /mâncare bună.
Recenzie de Horia Gârbea în revista Neuma nr. 7-8/2020 (pag 58)
În căutarea Glonțului de Argint. Marketingul electoral în România
Bogdan Teodorescu, Nicolae-Sorin Drăgan
colecția Comunicare media, Tritonic, 2020
În anii ’20, nevoia de a încadra și de a explica impactul tot mai pronunțat al media asupra publicului a dat naștere teoriei „glonțului magic”. În sine, aceasta se referă la ideea că mesajul pornește din media ca dintr-un pistol și se înfige ca un glonț în capul consumatorului care-l acceptă pasiv. La fel cu toți ceilalți consumatori expuși aceluiași mesaj. Destul de rapid, această teorie a fost infirmată, dar chiar și în zilele noastre există o percepție supradimensionată a influenței media asupra individului. În marketingul electoral, glonțul de argint este un moment de campanie care ar duce la scoaterea din joc a unui adversar, în general prin intermediul unei dezvăluiri devastatoare care ar determina dislocarea unui număr important de voturi, suficiente pentru pierderea alegerilor.
recenzie de Cristina Mitrea pe 4arte.ro
În căutarea Glonțului de Argint. Marketingul electoral în România
Bogdan Teodorescu, Nicolae-Sorin Drăgan
colecția Comunicare media, Tritonic, 2020
Ființele supranaturale, în general periculoase, care populau imaginarul folcloric european puteau fi răpuse cu ajutorul unui arsenal limitat de instrumente – apa sfințită, lemnul crucii, crucea în sine, usturoiul, uneori lumina soarelui. Mai era și argintul – vârful de săgeată sau pumnalul în vremuri mai vechi, glonțul după apariția armelor de foc. Efectul acestui proiectil era instantaneu, puternicul oponent fiind transformat în cenușă. În anii ’20, nevoia de a încadra și de a explica impactul tot mai pronunțat al media asupra publicului a dat naștere teoriei „glonțului magic”. A mai fost denumită și teoria „injecției hipodermice” sau a „curelei de transmisie”. În sine, aceasta se referă la ideea că mesajul pornește din media ca dintr-un pistol și se înfige ca un glonț în capul consumatorului care-l acceptă pasiv. La fel cu toți ceilalți consumatori expuși aceluiași mesaj. Destul de rapid, această teorie a fost infirmată, dar chiar și în zilele noastre există o percepție supradimensionată a influenței media asupra individului.
semnal editorial în Buletin editorial al agenției RADOR nr. 62/64 (octombrie 2020)